Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.
Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.
CULTURA și TRADIŢII ARTISTICE Zona folclorică a judeţului Botoșani este deosebit de bogată, originală și reprezentativă sub toate aspectele. Jocurile populare de la Viișoara alcătuiesc un repertoriu bogat și variat, cu mișcări elegante și gamă largă de ritmuri. Ca în toată zona botoșăneana și folclorul coregrafic de la Viișoara se caracterizează prin prezenţa jocurilor de grup (jucate în cerc sau semi cerc) și a celor de perechi(care sunt de dată mai apropiată de zilele noastre). Printre vechile jocuri populare se păstrează încă vii brâul, coasa, ruseasca, bătuta, raţa etc. Dintre manifestările folclorice colective, obișnuite pe plan local, două se disting in mod deosebit nunta și obiceiurile de Anul Nou. Nunta, cu "Cântecul miresei" și cu tradiţionala horă, este unul din cele mai originale prilejuri de producere a folclorului muzical si coregrafic. Sărbătoarea Anului Nou este una dintre cele mai frumoase manifestări folclorice colective. Sa prilejuiește de veacuri practicarea a numeroase datini și obiceiuri, trecute cu grijă de la o generaţie la alta. La Anul Nou, copiii și tineretul umblă din casă în casă cu plugușorul, buhaiul, plugul cu mireasă, iar alte grupuri organizează capre, cerbi, urși, căluţi etc. Bogăţia deosebită a teatrului de haiduci sub forma "Banda Iui Jianu","Banda lui Gruia" etc., asigură urătorii o adevărată paradă a fanteziei populare. Aceste manifestări sunt precedate la Crăciun de obiceiul colindării Ia geamurile caselor, pe timpul serii, iar ziua se umbla din casă în casă cu "Steaua". În iarna anului 2004, cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, la inițiativa noului primar Daniel-Ionel Hurmuz, s-a organizat o paradă a Datinilor și obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou. Astfel tineri costumați s-au adunat în fața Căminului Cultural unde au colindat, au urat, și au pus în scenă formații de capre și căluți, plugul cu nuntă precum și tradiționalele benzi "Banda lui Bujor" , "Banda lui Coroi". Urătorii au fost recompensați cu colaci, mere, dulciuri și bani. De atunci în fiecare an, în preajma Sărbătorilor de iarnă, au loc astfel de manifestări culturale, care au rolul de a păstra tradițiile, datinile și obiceiurile moștenite din strămoși. Sărbătorile Pastelui, în toate casele, sunt întâmpinate cu tradiționalele ouă roșii, cu pască și cozonaci concomitent cu prezența masivă a localnicilor la slujbele religioase, oficiate anume cu acest prilej. In afara ritualurilor de la nunţi, remarcabile sunt și obiceiurile ocazionate de organizarea cumătriilor, a scăldăciunilor etc. Începând de toamna, precum și în timpul iernii, în raza comunei Viișoara se organizează clăci și șezători,la care lucrul este asociat cu diferite reproduceri folclorice. Originea bogăţiei deosebite a jocurilor de iarnă trebuie căutată în condiţiile istorice de viaţă ale populaţiei din zonă, obligată să se refugieze din faţa deselor năvăliri, mai ales în timpul verii. In sezonul de iarnă,localnicii aveau parte de mai multă liniște, pe care o sărbătoreau în felul lor. In ceea ce privește costumele populare locale, se observă un proces de degradare, cauzat mai ales de concurenţa ţesăturilor moderne. Costumul popular din zonă se caracterizează prin sobrietate cromatică și motive florale geometrice.