Dintre evenimentele sociale mai importante, petrecute pe teritoriul comunei Viișoara, se costata faptul că la Rascola din 1907 și cetățenii din comuna Viișoara au participat activ, astfel în dosarul nr.l37/1907 al fostei Prefecturi din Dorohoi, se precizează faptul că în primăvara anului 1907, un grup de ţărani din localitatea Viișoara Mare l-au reclamat pe moșierul Gheorghe Petrovici. In reclamaţia semnată de ţăranii Gavril Haralambie, Ion Gr.Horodineu, Dumitru Midoschi, Enache V. Conache, Ion Enache și Ion Hurmuz se precizează textual că Gh.Petrovici "ne suge sângele ca o lipitoare, ne înșeală la măsură și ne jupoaie de 15 ani". In aceeași reclamaţie este vizat și ajutorul de primar, care nu le făcea dreptate ţăranilor și are legătură cu moșierul.
In timpul răscoalei din anul 1907, ţăranul Gheorghe Enache a instigat ţărănimea la răscoală, împărţind broșuri cu caracter mobilizator .
Un grup de localnici, in frunte cu Gavril Haralambie, Hică Conache, Axinte Ţăhăleanu, Ion Ciobanu și alţii, înarmaţi cu furci și topoare, au luat cu asalt curtea proprietarului Iașcu Aritonovici. Dându-și seama de pericolul din acel moment, acesta din urmă le-a prezentat ţăranilor o hârtie scrisă, minţindu-i că a primit ordin sâ le dea pământ și a precizat și moșia care va fi împărţita. Ba mai afirmat că familiile care posedă două vite vor primi câte doua fălci de teren,cei cu patru vite vor avea câte patru fălci etc. Majoritatea răsculaţilor au crezut că afirmaţiile boierului sunt adevărate și s-au liniștit. A doua zi au sosit în Viișoara două batalioane de infanterie de la Regimentul Putna, au împresurat localitatea și i-au intimidat pe răsculaţi. Cei cinci ţărani din fruntea răsculaţilor au fost întemniţaţi, iar la Prefectura din Dorohoi s-a raportat că în comuna Viișoara este liniște.
Evenimentele locale petrecute în anul 1907 relevă dârzenia ţărănimii din Viișoara, care n-a mai suportat să fie umilită și înșelată. Pe de altă parte, într-o monografie redactată în anul 1924 se precizează că locuitorii din comuna Viișoara "au fost devotaţi în primul război mondial și au lăsat pe câmpul de luptă aproape 100 de morţi, ceea ce se aude prin puţine locuri, în afară de invalizii de război".
Locuitorii comunei Viișoara au fost devotați țării pe parcursul aniilor, în Războiul de Independență din 1877, în primul Război mondial și al doilea război mondial.
Este bine de menționat faptul ca la războiul de independență, avem date concrete conform Diplomei de onoare, privind pe Epure Petrache și Spataru Neculaie, nu avem date mai concrete privind pe doctor Zadurovici Teodor, care și-a terminat studiile de medicină în Austria, descendent ai familiei Zadurovici Isabela, a făcut acte de eroism în primul Război Mondial și care prin grija rudelor sale are o Troiță la Viișoara, de unde locuitorii satului Viișoara beau apă.
Mai jos prezentă un tabel cu:
EROII COMUNEI DIN RAZBOAIELE PURTATE DE LOCUITORII DIN COMUNA VIIȘOARA PE PARCURSUL ANILOR.
Nr.
Crt. Numele si prenumele perioada gradul
RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
EPURE PATRACHE 1877 soldat
CARAUSU GHEORGHE 1877 soldat
PERIOADA 1916 - 1918
ZADUROVICH TEODOR 1916 - 1918 Medic Sublocotenent
AILOAIE IOAN 1916 - 1918 Sergent
BALAHURA TEODOR 1916 - 1918 Sergent
CAIA VASILE 1916 - 1918 Sergent
CARAUSU ALEXANDRU 1916 - 1918 Sergent
AGHEORGHESEI ANTON 1916 - 1918 Caporal
HORODINCU DAVID 1916 - 1918 Caporal
LUCHIAN TEODOR 1916 - 1918 Caporal
MIDOSCHI ALECU 1916 - 1918 Caporal
MOROSANU MIHAI 1916 - 1918 Caporal
VILCU GHEORGHE 1916 - 1918 Caporal
AFRASINEI PETRU 1916 - 1918 soldat
ASTEFANOAE VASILE 1916 - 1918 soldat
ANTONESEI SIMION 1916 - 1918 soldat
ACIOBANITIEI DUMITRU 1916 - 1918 soldat
ALUPOAE STEFAN 1916 - 1918 soldat
AROTARITEI ADAM 1916 - 1918 soldat
BAESU SPIRIDON 1916 - 1918 soldat
BERDAR IOAN 1916 - 1918 soldat
BUHAIANU DUMITRU 1916 - 1918 soldat
BAESU HARALAMBIE 1916 - 1918 soldat
BEREJAN GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
BAZ IOAN 1916 - 1918 soldat
BEJINARU IOAN 1916 - 1918 soldat
CEICA COSTACHE 1916 - 1918 soldat
CHIRILA GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
CERIP DUMITRU 1916 - 1918 soldat
CIOPEC GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
CASIN PETRU 1916 - 1918 soldat
CIRNEALA GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
CARAUSU ILIE 1916 - 1918 soldat
COSTIN GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
CIRNEALA TEODOR 1916 - 1918 soldat
EPURE ZAMFIR 1916 - 1918 soldat
GINJU IOAN 1916 - 1918 soldat
GRADINARU GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
GINJU FLOREA 1916 - 1918 soldat
GRADINARU NECHITA 1916 - 1918 soldat
GAVRIL DUMITRU 1916 - 1918 soldat
GINJU TEODOR 1916 - 1918 soldat
HERTANU PETRU 1916 - 1918 soldat
GROSULEAC IOAN 1916 - 1918 soldat
HORODINCU IOAN 1916 - 1918 soldat
HORODINCU FLOREA 1916 - 1918 soldat
HORIDINCU DUMITRU 1916 - 1918 soldat
HUDUM IOAN 1916 - 1918 soldat
ILASI NECULAI 1916 - 1918 soldat
IOSUB VASILE 1916 - 1918 soldat
ICHIM TOADER 1916 - 1918 soldat
JIMBOREANU CONSTANTIN 1916 - 1918 soldat
GIOSU TOADER 1916 - 1918 soldat
MANDACHE IOAN 1916 - 1918 soldat
MAFTEI IOAN 1916 - 1918 soldat
MARCU GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
MOCANU IOAN 1916 - 1918 soldat
MARCU ZAMFIR 1916 - 1918 soldat
MANDACHE GRIGORE 1916 - 1918 soldat
MOROSANU DUMITRU 1916 - 1918 soldat
MOROSANU PETRU 1916 - 1918 soldat
MUNTEANU DUMITRU 1916 - 1918 soldat
STEFAN GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
BALUS PETRU 1916 - 1918 soldat
SPATARIU PETRACHE 1916 - 1918 soldat
MALIC GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
MOCANU ANTON 1916 - 1918 soldat
MURARIU STEFAN 1916 - 1918 soldat
NITA ION 1916 - 1918 soldat
PINTILIE IOAN 1916 - 1918 soldat
PINZARIU IOAN 1916 - 1918 soldat
PRISACARIU NECHIFOR 1916 - 1918 soldat
PILIPAUTANU GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
PASAT SIMION 1916 - 1918 soldat
PALII ANTON 1916 - 1918 soldat
PINZARIU PETRU 1916 - 1918 soldat
RUSNACIUC FLOREA 1916 - 1918 soldat
RAUS TA GHEORGHE 1916 - 1918 soldat
SPATARIU DUMITRU 1916 - 1918 soldat
SOCIANU IOAN 1916 - 1918 soldat
TIMOFTE NICOLAE 1916 - 1918 soldat
FURCEAC PETRU 1916 - 1918 soldat
TIGANASU VASILE 1916 - 1918 soldat
VRABIE GRIGORE 1916 - 1918 soldat
ZAMA ION 1916 - 1918 soldat
ZAMA PETRU 1916 - 1918 soldat
ZAMA ZAMFIR 1916 - 1918 soldat
ZABALOTNICU PETRU 1916 - 1918 soldat
PERIOADA 1941- 1945
HASNAS GHEORGHE 1941 - 1945 Capitan
POGOREANU DUMITRU 1941 - 1945 locotenent
GAVRIL GH DUMITRU 1941 - 1945 locotenent
GARABEDEANU GH IOAN 1941 - 1945 locotenent
AMARANDEI ADAM 1941 - 1945 Plt. major
TINCU V GHEORGHE 1941 - 1945 Sergent major
POSTOLACHE GH IOAN 1941 - 1945 Sergent major
GAVRIL I DAVID 1941 - 1945 Sergent major
GAVRIL CONSTANTIN 1941 - 1945 soldat
AMARANDEI I GRIGORE 1941 - 1945 Serg. major
ILASOV EREMIA 1941 - 1945 sergent
IUSCA EREMIA 1941 - 1945 Sergent
HORODINCU DUMITRU 1941 - 1945 Sergent
CATANA I GHEORGHE 1941 - 1945 Caporal
MIDOSCHI A EMIL 1941 - 1945 caporal
ASTEFANOAE GHEORGHE 1941 - 1945 Capopral
DAMIAN GHE FLOREA 1941 - 1945 Caporal
DAMIAN GHE CONSTANTIN 1941 - 1945 Caporal
ANTONESEI MIHAI 1941 - 1945 Caporal
TOFAN GHEORGHE 1941 - 1945 Caporal
TOFAN MIHAI 1941 - 1945 Caporal
LAVRIC IOAN 1941 - 1945 Caporal
BAESU ALEXANDRU 1941 - 1945 Soldat
GRADINARU TITUS 1941 - 1945 Soldat
BOARU D IOAN 1941 - 1945 Soldat
ZAMA D VASILE 1941 - 1945 Soldat
JIMBOREANU MIHAI 1941 - 1945 Soldat
EPURE GRIGORE 1941 - 1945 Soldat
EPURE VASILE 1941 - 1945 Soldat
MORSOACA IOAN 1941 - 1945 Soldat
BAESU C ZAMFIR 1941 - 1945 Soldat
BAESU CGHEORGHE 1941 - 1945 Soldat
SPATARIU CRISTOFER 1941 - 1945 Soldat
ACIOBANITEI VASILE 1941 - 1945 Soldat
PILIPAUTANU ION 1941 - 1945 Soldat
ASTEFANOAE ZAMFIR 1941 - 1945 Soldat
CRETU CONSTANTIN 1941 - 1945 Soldat
BOARU DUMITRU 1941 - 1945 Soldat
HURMUZ TH MIHAI 1941 - 1945 Soldat
POGOREANU STEFAN 1941 - 1945 Soldat
POGOREANU VASILE 1941 - 1945 Soldat
POGOREANU PENTILEI 1941 - 1945 Soldat
BEJINARU LEON 1941 - 1945 Soldat
RAUS IOAN 1941 - 1945 Soldat
AMARANDEI VASILE 1941 - 1945 Soldat
GAVRIL GHEORGHE 1941 - 1945 Soldat
CIOBANU TEODOR 1941 - 1945 Soldat
CIOBANU CONSTANTIN 1941 - 1945 Soldat
GIOSU V GHEORGHE 1941 - 1945 Soldat
COZMA D GHEORGHE 1941 - 1945 Soldat
TIMOFTE SAMSON 1941 - 1945 Soldat
HURMUZ ILIE 1941 - 1945 Soldat
FOCA MIHAI 1941 - 1945 Soldat
GINJU ZAMFIR 1941 - 1945 Soldat
GINJU IOAN 1941 - 1945 Soldat
BAZ M GHEORGHE 1941 - 1945 Soldat
LAVRIC NECULAI 1941 - 1945 Soldat
TUNSU CONSTANTIN 1941 - 1945 Soldat
GIRBACI ION 1941 - 1945 Soldat
MANDACHE GHEORGHE 1941 - 1945 Soldat
MANDACHE GRIGORE 1941 - 1945 Soldat
MUNTEANU GHEORGHE 1941 - 1945 Soldat
BAZ DUMITRU 1941 - 1945 Soldat
GRADINARU L ION 1941 - 1945 Soldat
HURMUZ I MIHAI 1941 - 1945 Soldat
AMARANDEI MIHAI 1941 - 1945 Soldat
CARAUSU GHEORGHE 1941 - 1945 Soldat
ZAMA DARIE 1941 - 1945 Soldat
MARCU GHE VASILE 1941 - 1945 Soldat
TIGANASU CONSTANTIN 1941 - 1945 Soldat
HURMUZ DUMITRU 1941 - 1945 Soldat
MELENCIANU VASILE 1941 - 1945 Soldat
COZMA Z MIHAI 1941 - 1945 Soldat
CIOPEC GHE VASILE 1941 - 1945 Soldat
BUTNARU GHE NECULAI 1941 - 1945 Soldat
MITITELU GHORGHE 1941 - 1945 Soldat
Anii 1945 - 1950 au fost perioade critice în istoria comunei Bivol, actual Viișoara, foarte mult a contat foametea din anul 1946, când foarte mulți locuitori ai comunei au migrat în partea sudică a țării, de unde au obținut alimente pentru subzistență.
Anii 1950 - 1961 sunt marcați de întovărășire, de preluarea proprietăților de către fostele CAP, iar în anul 1962 s-a definitivat colectivizarea.
Din anul 1962, au fost alese organele de conducere ale CAP, între care: Horodincu Florea, Enache Mihai și alții care au făcut ca o anumită perioadă locuitorii comunei Viișoara să o ducă „bine".
Din perioada anilor 1948 până în anul 1952, comuna Bivol, conform reorganizării administrativ teritoriale din acele timpuri, a fost arondate regiunii Botoșani, raionul Darabani, comuna purtând denumirea de Bivol.
In perioada anilor 1953 - 1961, comuna a aparținut de Regiune Suceava, raionul Darabani, având denumirea de comuna Bivol.
In anul 1965 comuna Bivol își schimbă denumirea din comuna Bivol, în comuna Viișoara, întrucât la acea dată se considera că este o denumit neconvențională (bivol) acelor timpuri și sa dat denumirea comunei Viișoara, ca urmare a deținerii de către anumiți cetățeni de suprafețe de viță de vie și chiar pe raza comunei existau suprafețe de vii ale foștii proprietari. Mai târziu acestea au fost distruse, conducerea fostului CAP considerând că este mai bine să se defrișeze terenul și să se obțină terenuri agricole. Comuna denumindu-se Viișoara, aparținând de Raionul Săveni. Abia în anul 1968, prin o nouă reorganizare administrativ teritorială, se stabilește comuna Viișoara, județul Botoșani.
Datorită crizei politice din anii 1986 - 1988 se emite Legea nr. 5/ 1989, prin care se dispune desființarea comunei Viișoara și se face arondarea acesteia la Comuna Păltiniș, fiind preluat personalul de la Primăria Viișoara. În perioada 1 mai 1989 / 25 ianuarie 1989, comuna Viișoara a fost arondată comunei Păltiniș.
Modificările făcute în structura socială a statului român au avut efecte și pe raza comunei Viișoara, a fost redobândit statul de comună, mai jos se prezintă succint o desfășurarea a evenimentelor din decembrie 1989, care reflectă activitatea depusă de locuitorii comunității noastre pentru redobândirea statului de comună.
Evenimentele din decembrie 1989 așa cum au fost percepute de locuitorii Viișoarei. „ Perestroika lui Gorbaciov a avut darul să trezească lumea din lagărul socialist, în special popoarele ce alcătuiau un conglomerat național din U.R.S.S. La noi cultul personalității căpăta aspecte tragice, am trăit o lume de coșmar. Propaganda puterii comuniste nu mai era de nimeni crezută,lipsurile de tot felul , dorința paranoică a lui Ceaușescu de a plăti datoria externă a dus populația la restricții greu de suportat . Dacă la oraș problema aprovizionării cu alimente era deficitară, în mediul rural era un adevărat dezastru. Lumina electrică era riguros restricționată, mijloacele mass media funcționau după un program redus, mai ales televiziunea, alimentele de bază se aduceau la cote fixe și erau dirijate după bunul plac al conducerii de partid locale.
Ani întregi intelectualii satelor au fost umiliți și obligați să lucreze în condiții de viață improprii, singura mângâiere și speranță erau emisiunile posturilor de radio Europa liberă și Vocea Americii. Cu multă vreme înainte am aflat de Frontul Salvării Naționale ,despre programul său și speranța că va veni ziua mântuirii acestui popor muncitor și răbdător până la limitele insuportabilului,iar luminița de la capătul tunelului se întrezărea, timid cu pași lenți,dar fermi .
Pe plan extern erau create condiții pentru ca popoarele din lagărul socialist să scape de „ciuma roșie. În jurul nostru evenimentele decurgeau pașnic și ferm,numai noi prin politica puterii ne încăpăținam să vedem realitatea.
Mulți analiști politici, poate pe baza unor evenimente, pe care noi cei din provincie nu le-am cunoscut, vorbesc nu de o revoluție, ci de o lovitură de stat. Cu riscul de a supăra pe mulți, noi considerăm că paharul românului s-a umplut, iar revolta începută de studenții din Iași și mai ales revolta de la Timișoara a avut darul să impulsioneze pe români și astfel s-a produs inevitabilul .
Populația de pe meleagurile noastre a primit cu speranță și bucurie căderea lui Ceaușescu, chiar în ziua de 22 decembrie 1989, s-a format echipe de locuitori ai foste comune Viișoara, care doreau să se revină la statul de comună. Pe 23 decembrie 1989, la școala din Viișoara s-a format Frontul Salvării Naționale, după modelul de la București printre inițiatori fiind: Epure Radu, Epure Adela, Midoschi Vasile, Midoschi Veronica, Tofan Constantin, Epure Gheorghe, Pânzariu V. Dragomir, Enache Gheorghe și numărul lor a crescut în zilele următoare .
Au fost clipe de euforie ,uneori de confuzii, de la sine putere, s-a ales un nucleu de conducere,a stfel Midoschi Vasile a fost ales președinte al FSN, ajutat de Taraciuc Vasile, Epure Gheorghe, Epure Radu și alții.
La monumentul eroilor din curtea Bisericii, a fost adus un omagiu martirilor revoluției și ne-am angajat să luptăm pentru instaurarea unei noi orânduiri, bazată pe respect și prețuirea valorilor, cât ne-am înșelat atunci!
In acele zile pline de euforie, dar și de confuzii, nu ne-am gândit nici o clipă că vechea putere putea reveni și noi care am făcut pe revoluționarii puteam suporta consecințe serioase. Am făcut-o din dorința de a nu se produce incidente și răfuieli între oamenilor care s-au trezit și lucrurile trebuiau temperate pentru a nu se produce acte de violență, dar mai ales distrugeri de bunuri materiale.
In zilele următoare, la Căminul Cultural, adunarea cetățenilor a ales, în mod democratic Frontul Salvării Naționale, astfel Midoschi Vasile a fost numit președinte FSN ajutat de un colectiv reprezentativ din toate satele comunei: Băeșu Dan, Tănasă Gabi Dumitru, Epure Radu, Epure Gheorghe, Horodincu Emil, Pânzariu V. Dragomir Taraciuc Vasile, Aioanei Mihai, Muraru Neculai, Brici Ștefan,Vreme Vasile , Aștefănoaiei Mihai, Enache Emilia, Galan Ioan și mulți alții au condus localitățile în acele zile tulburi și confuze.
Cu mare bucurie toți cetățenii au salutat hotărârea FSN de a aduce comuna care a fost desființată din mai 1989 și anexată la comuna Păltiniș. Evenimentele următoare au decurs firesc, noul organism a suportat modificări,dar nu s-au făcut abuzuri sau greșeli.
Am putea să prezentăm multe evenimente, intenția noastră este cu totul alta, în acele zile în care se năștea o nouă orânduire, pe care mulți am visat-o mai bună, idealurile revoluției din decembrie nu s-a realizat și un gust amar ne-a rămas în sufletele noastre.
Am fost și noi participanți la revoluție, ne-am pierdut în anonimat, nu ne-am bătut cu pumnii în piept și nu am beneficiat de batalama de eroi.
În acele zile când noua democrație se resimțea în viețile noastre, mulți acționau exagerat și de aici o serie de neajunsuri .
În ianuarie 1990 s-au ales noile organe ale administrației locale, comisiile de aplicare a noii legi funciare ce se pregătea în primul organism legislativ al țării, format din toate partidele politice nou înființate .
În acele vremuri vidul de putere se resimțea puternic, s-au făcut multe greșeli, nu s-au mai respectat prevederile din Manifestul FSN, din noaptea de 22 Decembrie 1989, treptat nomenclaturiștii, securiștii și mai ales anumite persoane au acaparat idealurile pentru care au murit mii de tineri .
Evenimentele din decembrie 1989 au adus și lucruri pozitive, astfel televiziunea, mijloacele tehnice de comunicare s-au modernizat. Se construiesc case și blocuri cu mai bun gust, există o explozie de materiale de construcție, sanitare și electrice.
Proiectele europene s-au resimțit pozitiv în modernizarea drumurilor, a școlilor și unitățile sanitare, s-a modernizat industria și se simte un suflu nou în viața românilor. E nevoie de stimularea inițiativei, a învățământului, asigurarea unor condiții de trai decent pentru toate categoriile de oameni, să prețuim munca,iar sentimentul național să fie crească prestigiul românilor în lume.
